predicatul verbal exerciţii

1.Identifică predicatele verbale din textul de mai jos.

- Oaaa! Cu siguranţă că te-ai înfundat în bibliotecă şi probabil că iar o să vii cu ditamai lucrarea. Dar sper că n-ai bătut câmpii.

- Nu mai glumi! Hai să-ţi citesc măcar începutul compunerii despre nuvela românească, la care m-am gândit foarte mult.


 2. Alcătuieşte un enunţ ăn care verbul a fi să fie predicativ.

Predicatul nominal-Aplicaţii

Lecţia despre tipurile de predicate şi tipurile verbelor o vom face marţi,dar pentru ca aceste lucruri au fost studiate deja, puteţi încerca să reyolvaţi urmatoarele exerciţii:

1.  Identifică predicatul nominal din enunţul:
   
   După ani de studii, fratele meu a devenit profesor..
   
   
2. Se dă enunţul:
   
   Tata este informatician.
   
   "Este informatician" este predicat nominal, pentru că arată:
   1.   ce este subiectul
   2.   ce face subiectul
   3.   cum este subiectul
   4.   cine este subiectul 
3.  Se dă enunţul:
   
   De când n-am mai văzut-o, Maria s-a făcut mare.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   s-a făcut mare
   2.   s-a făcut
   3.   am văzut
4. Se dă enunţul:
   
   Pentru ea pictura a rămas întotdeauna o mare pasiune.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   a rămas întotdeauna
   2.   mare pasiune
   3.   a rămas
   4.   a rămas o pasiune
5. Se dă enunţul:
   
   Pe pământ, apa înseamnă viaţă.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   înseamnă
   2.   apa înseamnă
   3.   înseamnă viaţă
   4.   pe pământ înseamnă
6. Se dă enunţul:
   
   Tabloul era din pânză de cea mai bună calitate.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   era
   2.   pânză de calitate
   3.   cea mai bună calitate
   4.   era din pânză
7. Se dă enunţul:
   
   Mihaela a fost prima la concursul de pictură.
   
   Predicatul nominal este:
   a fost prima
8. Se dă enunţul:
   
   Se temea să nu iasă ultimul la concursul de literatură.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   să nu iasă ultimul
   2.   concursul de literatură
   3.   să nu iasă
   4.   se temea
9. Se dă enunţul:
   
   Mihaela vrea să ajungă o doctoriţă renumită.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   să ajungă o doctoriţă
   2.   să ajungă
   3.   doctoriţă renumită
   4.   vrea
10. Se dă enunţul:
    
    Dorinţa lui este de a urma un liceu.
    
    Predicatul nominal este:
    1.   a urma un liceu
    2.   este de a urma
    3.   este
    4.   dorinţa

Predicatul verbal.Predicatul nominal

verbe predicative şi verbe nepredicative

1.Verbele predicative- au inteles de sine statator si pot forma singure un predicat verbal când se află la un mod personal. Majoritatea verbelor din limba română sunt predicative.

          ●Mincinosul când spune adevărul se îmbolănveşte.

            ●Du-te unde a dus surdul roata.

Verbele predicative îşi pâstrează aceasta însuşire indiferent de modul la care se afla.

Acestea îndeplinesc funcţia de PREDICAT VERBAL.

2.Verbele nepredicative- nu au înteles de sine statator şi nu pot forma singure un predicat verbal, ci împreuna cu alte cuvinte. Sunt nepredicative verbele copulative si verbele auxiliare.

•  Verbele copulative-formeaza predicat nominal impreuna cu o alta parte de vorbire cu functie de nume predicativ.Din categoria verbelor copulative fac parte: a fi, a deveni, a iesi, a rămâne, a ajunge,a se face, a părea, a însemna, a se naşte, a se chema, a se numi.

Exemplu: E deştept foc.  ( e este verb copulativ şi deştept nume predicativ exprimat prin adjectiv).

Verbul copulativ face legatura intre numele predicative si subiect.

       Moartea lupului e sanatatea oilor.

•  Verbele auxiliare- ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse. Sunt auxiliare verbele :
  -a avea, a fi, a vrea.
  
  
   
  
  

Verbul-definiţie,moduri,conjugarea

DEFINIŢIE! Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea ,starea sau existenţa-Verbul îşi schimbă forma după mod,timp,număr şi persoană.
Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul apreciază acţiunea:

• Modul indicativ- acţiune sigură ,reală: eu am cântat,tu vei spune,el vorbeşte.
• Modul conjunctiv:-acţiune posibilă,realizabilă în viitor,ireală în trecut.Se recunoaşte după conjuncţia să care se alătură formei verbale: să fi spus, să vorbiţi ,să cânt.
• Modul condiţional optativ:acţiunea depinde de o condiţie sau exprimă o dorinţă: aş fi venit (dacă m-ar fi lăsat), aş veni(dacă voi putea).
• Modul imperativ- exprimă un îndemn,un sfat,o urare: Cântă! Spune!Vorbiţi!
• Modul infinitiv-forma verbului din dicţionar: a cânta,a face .
• Modul participiu- se află mereu lângă un obiect şi deseori devine adjectiv: cântat,ştiut etc.
• Modul gerunziu- exprimă o acţiune ce se desfăşoară paralel(în acelaşi timp) cu altă acţiune.
• Modul supin- denumeşte acţiunea în general.Se recuoaşte după prezenţa propoziţiei de,la.

ATENŢIE! Când vorbim despre verb vorbim şi despre conujugări! Nu putem vorbi despre declinare ! 
Verbul are 4 conjugări pe care le aflăm din ultima literă a verbului la infinitiv:

• conjugarea I: verbe terminate în -a : a cânta
• Conjugarea II: verbe terminate în -ea : a tăcea 
• Conjugarea III: verbele terminate în -e: a merge
• conjugarea a IV: verbe terminate în -i şi -î: a minţi,a coborî.

Rezumat contra povestire

Am avut mici conflice legate de acest subiect. Sper că în final toată lumea să fi înţeles care este diferenţa între rezumat şi povestire.Voi relua acest subiect şi voi explica încă o dată modul de alcătuire al rezumatului şi apoi al povestirii.

1.REZUMATUL- conţine doar informaţii esenţiale şi se alcătuieşte plecând de la planul simplu de idei.
Pentru a realiza reyumatul corect(oral sau scris) vei ţine seama de anumite reguli:

• renunţarea la vorbirea directă(dialog sau monolog);
• folosirea persoanei a III-a
• renunţarea la figuri de stil,expresii şi citate;
• folosirea verbelor la prezent sau perfect compus şi păstrarea aceluiaşi timp verbal pe parcursul întregii lucrări.
• renunţarea la propoziţii interogative sau exclamative;
• realizarea legăturii logice între propoziţii;
• renunţarea la repetiţii,personajul principal putând fi desemnat prin nume sau prin ,,personaj principal,protagonist,erou'';
• utilizarea unui limbaj îngrijit şi corect;
• renunţarea la arhaisme şi regionalisme.

2.POVESTIREA. conţine atât planul simplu de idei cât şi cel dezvoltat,mai exact,conţine atât informaţii esenţiale cât şi detalii.În alcătuirea lui vom respecta aceleaşi reguli ca cele din alcătuirea rezumatului.
Povestirea are o întindere mai mare decăt rezumatul.

Caracterizarea personajului

         Pentru a caracteriza un personaj trebuie să fim foarte atenţi la câteva aspecte.În primul rând vom avea grijă să identificăm tipul personajului : principal,secundar sau episodic , iar apoi felul său: negativ( personaj rău), pozitiv(personaj bun) sau neutru( care nu poate fi încadrat în pozitiv dar nici în negativ).Vom vedea că această clasificare se va extinde în fiecare an şi se vor adăuga şi alte tipuri de personaje ca: personaje adjuvante, personaje magice etc.
       După ce am stabilit poziţia eroului în text trebuie să vedem prin ce mod de caracterizare este prezentat acesta.Sunt doar două moduri de caracterizare :
  1. Caracterizarea directă realizată prin afirmaţiile naratorului,afirmaţiile altor personaje şi autocaracterizarea(afirmaţiile eroului caracterizat).
  2.Caracterizare indirectă realizată prin fapte,limbaj,comportament,mediul în care trăieşte,nume,relaţia cu celelalte personaje.

     De fiecare dată când vom afirma că un personaj este caracterizat direct sau indirect printr-un anumit mijloc,trebuie să exeplificăm ceea ce susţinem.
     Exemplu: Nică din ,,Amintiri din copilărie'' este un copil leneş ,trăsătură reieşită din caracterizarea indirectă prin faptele sale,prezentată în pasajul în care elevl nu a învăţat lecţia şi nu poate citi corect în momentul ascultării.

!!!Atenţie!!! În clasă aţi primit un model de caracterizare-compunere, în care trebuie doar să înlocuiţi numele personajelor şi tipul.Vă rog să o recitiţi şi să vă ghidaţi întotdeauna după acea fişă.