Olimpiadă şcolară

Pe data de 12 decembrie va avea loc Olimpiada pe şcoală la limba şi literatura română.

marți, 9 decembrie 2014

Modul participiu


Participiul denumeşte acţiunea suferindă de un obiect şi foarte des devine adjectiv caz în care se acordă în gen,număr şi caz cu substantivul pe care îl determină.Acesta se formează de la rădăcina verbului plus ,,t''sau ,,s''.Intră în alcătuirea unor timpuri compuse de la indicativ,conjunctiv sau condiţional optativ.

Valoare verbală:
  •  Aţi găsit soluţia problemei?
  • Aţi văzut florile din grădina noastră?
  • Am primit un plic de la prietenii mei.
  • Am primit vizitatorii cu multă plăcere.
 
                   Valoare adjectivală:
  •   Crinul (a fost) cules
  •  Crinii (au fost) culeşi
  • Floarea (a fost) culeasă
  • Florile (au fost) culese.
 
În acest caz, participiul funcţionează ca un adjectiv obişnuit deoarece:
 
-          se acordă cu substantivul: articol scris; carte scrisă.
-    poate apărea la diverse grade de comparaţie: cel mai apreciat; foarte speriat; mai puţin îngrijit; mai iubit.
-          poate deveni substantiv prin articulare: iubita mea, cântatul cocoşului.
 
Funcţii sintactice:

-    ATRIBIT ADJECTIVAL: M-am oprit în lunca bătută de brumă. (valoare adjectivală)
-    NUME PREDICATIV: Copacul din faţa casei este înflorit. (valoare adjectivală)
Gerunziul este un mod nepersonal şi nepredicativ.Dacă vă reamintiţi lucrurile discutate la activitatea pe grupe la modul gerunziu totul va fi mai clar.Spuneam atunci că gerunziul denumeşte o acţiune ce se află în desfăşurare în paralel cu o altă acţiune şi se formează cu ajutorul terminaţiilor ind sau înd.
          Atunci când se rostesc împreună cu o formă neaccentuată de pronume, verbele la gerunziu primesc la sfârșit vocala u. (văzând – văzându-l, vânzând – vânzându-mi-l, aducând – aducându-și) Excepția de la această regulă o face rostirea împreună cu pronumele o (văzând – văzând-o, vânzând – vânzând-o, aducând – aducând-o).
         ATENŢIE!
       Unele gerunzii se ortografiază cu 2 "i"
         Ex:fiind,ştiind.



Funcţii sintactice:

-    SUBIECT: Se aude tunând.
-    ATRIBUT VERBAL: Valuri cu creste spumegând se loveau de stânci. (gerunziu neacordat)
-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: Dunărea curge mereu suşotind.
-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: „Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ.”
-    ATRIBUT ADJECTIVAL: Coşurile fumegânde sunt semnul gerului. (gerunziu acordat)
-    NUME PREDICAŢIV: Mâinile sincere sunt tremurânde. (gerunziu acordat)

Modul supin




Supinul este modul nepersonal/ nepredicativ care indica scopul acţiunii, destinaţia şi provenienţa unui obiect.

Se formează din participiul invariabil precedat de o prepoziţie simplă sau compusă:

  • după
  • la,
  • pentru
  • de la

  • de, cu, la, pentru, după + participiul verbului:

  • de învăţat

  • la învăţat

  • după învăţat

  • pentru învăţat

a) scopul actiunii: Ei au plecat pentru vănat.
b) destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit.
c) provenienta: Fructele sunt de la cules.

Funcţii sintactice;
 -    SUBIECT: De citit este o plăcere.
-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este de citit multe cărţi.
-    ATRIBUT VERBAL: Plăcerea de citit o am din copilărie.
-    COMPLEMENT DIRECT: Am de citit trei romane.
-    COMPLEMENT INDIRECT: M-am plictisit de citit.

Modurile nepersonale. Infinitivul

Modurile nepersonale

           Verbele care nu isi modifica forma dupa persoana si care in propozitie nu au functie sintactica de predicat sunt la moduri nepersonale sau nepredicative.
            Modurile nepersonale (nepredicative) sunt:
  • infinitivul 
  • participiul
  • gerunziul
  • supinul. 
 

Infinitivul este modul care denumeşte acţiunea exprimată de verb, adică este numele acestei acţiuni.

  • Ți-am dat-o pentru a te ghida.
  • A se păstra în loc răcoros și uscat.
  • A învăța bine o limbă străină poate dura ani.
  • Au luat-o fără a ști ce să facă cu ea.

Există două forme de infinitiv:

  • una scurtă (a citi, a se plimba, a scrie, a zice, a face)
  • una lungă (citire, plimbare, scriere, zicere, facere) care a trecut definitiv in categoria substantivului şi ajută la formarea condiţional optativului,forma inversă.

Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:
a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea;
b) perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.


Modul infinitiv are ca marca prepoziţia a, care dispare când infinitivul urmează după verbele a putea, a şti.

Nu poţi da cât ţi se cere.
Multe mai ştiţi vorbi.


 Conjugarea I:cuprinde toate verbele care la modul infinitiv se termină în: -a: a tatona, a vindeca
RETINE!


  • În cazul verbului A CREA exista o exceptie, el apartinand conjugarii I, chiar dacă se termină la infinitiv în -ea.

-Conjugarea a II-a: cuprinde verbele care la modul infinitiv se termină în: -ea: a parea, a sedea
-Conjugarea a III-a: cuprinde verbele terminate în: -e la modul infinitiv: a scrie, a duce
-Conjugarea a IV-a: aici intră verbele care la modul infinitiv au ca terminaţie: -î,i: a veni, a primi, a hotarî.

Funcţii:

-    SUBIECT:  A citi este o plăcere
-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este a citi.
-    COMPLEMENT DIRECT: Pot citi orice carte.
-    COMPLEMENT INDIRECT: Mă gândesc a citi mai mult.
-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: A venit fără a citi.
-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Înainte de a citi lectura şi-a făcut temele



luni, 1 decembrie 2014

Atenţie: Recapitulare!

Miercuri vom încheia studiul modurilor personale(predicative) şi vom face o scurtă recapitulare .Vă rog să recapitulaţi cele patru moduri_ imperativ,conjunctiv,indicativ şi conditional optativ ,deoarece ,deşi le-am discutat timp de aproape două săptămâni am observat că nu ştiţi să le recunoaşteţi. Vă reamintesc că conjunctivul este uşor de recunoscut după conjuncţia ,,să'' , condiţional optativul după auxiliarul ,,a avea'' şi după prezenţa unei condiţii care ămpiedică realizarea imediată a acţiunii, imperativul are forme doar pentru persoana a II-a singular şi plural şi marchează un îndemn,o poruncă,un sfat,o rugăminte. Ştiu că pot părea grele însă trebuie să le gândiţi logic,nu să le memoraţi .

Puteţi face din nou exerciţiul cu identificarea verbelor în anumite melodii. Pentru recapitularea la teză s-a folosit melodia ,,Ombletă din ouă de broască ţestoasă'' a Angelei Similea,unde aţi identificat verbe la modul indicativ şi conjunctiv.

După ce vom termina şi cele patru moduri nepersonale veţi avea o lucrare de control care se va trece ăn catalog.Mult succes!

Modul indicativ

Indicativul exprimă o acţiune reală sub forma unor timpuri bine delimitate: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor propriu-zis, viitor anterior.
Acţiunea exprimată de un verb la imperfect este situată înainte de momentul vorbirii şi neterminată: învăţam, învăţai, învăţa, învăţam, învăţaţi, învăţau.
Verbul la perfectul simplu exprimă o acţiune trecută şi terminată de curând: vorbii, vorbişi, vorbi, vorbirăm, vorbirăţi, vorbiră.
Verbul la perfectul compus exprimă o acţiune trecută şi terminată în momentul vorbirii. Semnul distinctiv al perfectului compus este verbul auxiliar “a avea”: am, ai, a, am, aţi, au, care precede participiul verbului de bază (am cantat, ai scris).
Verbul la mai mult ca perfect exprimă o acţiune trecută, terminată inaintea altei acţiuni trecute:
Eu  învăţasem cand ai venit tu.
(acţiunea “învăţasem” s-a îndeplinit înaintea acţiunii “ai venit”)
Verbul la timpul viitor exprima o acţiune care se va îndeplini după momentul vorbirii (viitor).
Voi citi o carte interesanta. (viitor)
Voi fi citit o carte interesanta după ce voi cumpara una. (viitor anterior)

Modul condiţional-optativ

Modul condiţional-optativ

Realizarea acţiunii de la modul condiţional-optativ depinde de realizarea altei acţiuni: Aş fi venit dacă nu aveam de scris.
Structură:
 
Prezent
 Prezentul condiţional-optativ are următoarea structură:

Formele verbului auxiliar a avea:
ai
ar
am
aţi
ar
+ infinitivul verbului de conjugat
 Modele de conjugare

I
II
III
IV
aş învăţa
ai învăţa
ar învăţa
am învăţa
aţi învăţa
ar învăţa
aş vedea
ai vedea
ar vedea
am vedea
aţi vedea
ar vedea
aş spune
ai spune
ar spune
am spune
aţi spune
ar spune
aş coborî
ai coborî
ar coborî
am coborî
aţi coborî
ar coborî

Perfect
 Perfectul condiţional-optativ este un timp compus alcătuit în conformitate cu următoarea structură:

Condiţionalul prezent al auxiliarului a avea şi auxiliarul a fi:
aş fi
ai fi
ar fi
am fi
aţi fi
ar fi
+ participiul verbului de conjugat

Modele de conjugare

I
II
III
IV
aş fi învăţat
ai fi învăţat
ar fi învăţat
am fi învăţat
aţi fi învăţat
ar fi învăţat
aş fi văzut
aţi fi văzut
ar fi văzut
am fi văzut
aţi fi văzut
ar fi văzut
aş fi spus
ai fi spus
ar fi spus
am fi spus
aţi fi spus
ar fi spus
aş fi coborât
ai fi coborât
ar fi coborât
am fi coborât
aţi fi coborât
ar fi coborât

joi, 20 noiembrie 2014

Modul conjunctiv,modul imperativ

Modul conjunctiv, timpul prezent se formează cu ajutorul conjuncţiei „” (de aceea se cheamă conjunctiv) plus verbul de conjugat la indicativ prezent (adică are aceleaşi desinenţe ca la indicativ prezent). Excepţie face persoana a III-a (singular şi plural), la care se produc diverse schimbări fonetice.
*Verbele a fi, a scrie, a şti, a ţine, a veni, a deveni etc. se scriu la persoana a II-a singular cu doi „i”, adică: (tu) să fii, să scrii, să ştii, să ţii, să vii, să devii. (verbul „a fi” este neregulat).
La forma negativă se conjugă la fel, doar că verbul este precedat de adverbul nu: să nu fii, să nu ştii, să nu ţii, să nu vii, să nu devii, să nu scrii.
*Verbul a scrie păstrează vocala e la conjunctiv prezent, persoanele I şi a II-a plural: (noi) să scriem, (voi) să scrieţi. NU: scrim, scriţi.
*Verbul a avea, are la conjunctiv prezent, persoana a III-a singular şi plural, forma „să aibă”. NU: să aibe, să aive, să aivă.
Modul conjunctiv ,timpul perfect se formează cu ajutorul conjuncţiei să  + verbul auxiliar ,,a fi''  + verbul de conjugat( să fi citit, să fi iubit).


Modul imperativ are numai forme de persoana a II-a singular şi plural.
Este singurul mod la care există diferenţe între forma afirmativă şi forma negativă:
- formele pozitive provin de la indicativ prezent sau de la conjunctiv prezent (dar nu totdeauna de la aceeaşi persoană);
- formele negative de singular sunt identice cu forma de infinitiv prezent.
*Verbele a fi, a duce, a face, a zice au următoarele forme:
fii/ nu fi
du/ nu duce
/ nu face
zi/ nu zice

sâmbătă, 15 noiembrie 2014

Modurile nepersonale.Gerunziul.- activitatea grup expert

        Pe parcursul acestei săptămâni vom studia modurile nepersonale.Ştiu că în manualul vostru apar întâi modurile personale,dar vreau să ne acomodăm întâi cu studiul verbului şi aceste moduri,mai uşurele,ne permit acest lucru.

        Modurile nepersonale sunt: infinitivul, gerunziul,participiul şi supinul.
Noi am început activitatea cu modul gerunziu pentru a-mi da seama dacă ştiţi modul intinitiv( de care aţi avut nevoie la conjugări.). Surpriza a fost mare când am observat că nu puţini dintre voi nu aţi cunoscut acest mod.Aşa că ,mierduri vom face modul Infinitiv.

        Astăzi voi relua informaţia din cadrul orei de vineri ,informaţie care nu sunt sigură că a fost înţeleasă cum trebuie din vina activităţii pe care am desfăşurat-o. Activitatea s-a numit Grup expert ,iar voi trebuia să va specializaţi pe o anumită parte a lecţiei pe care aţi primit-o în bileţel şi apoi să o comunicaţi colegilor vostri.


 Ce trebuia să reţineţi?
  • Gerunziul este modul verbal în care se desfăşoară două acţiuni în acelaşi timp şi se recunoaşte uşor după terminaţiile ind sau înd.
  • Are toate cele 4 conjugări,
  • Are forma pozitivă şi formă negativă( care se formează cu prefixul ne- şi opţional cu mai- exemplu;necitind,nemaicitind.)
  • Poate avea valoare adjectivală,când se comportă ca un adjectiv 
  • Poate avea valoare substantivală când se comportă ca un substantiv
  • poate primi pronume personale forme neaccentuate, prin unirea cu cratimă 
  • are 7 funcţii sintactice care răspund la aceleaşi întrebări ca toate celelalte părţi de vorbire.



 Mai jos aveţi Fişele de expert:




MODUL GERUNZIU

Expert 1

DEFINIŢIA
Arată că acţiunea se desfăşoară paralel cu altele.

Toată ziua la fereastră suspinând nu spui nimica,
Ridicând a tale gene, al tău suflet se ridică…”(M.Eminescu)
 “…Văcărescu cântând dulce a iubirii primăveră,
Cantemir croind la planuri din cutite şi pahară,
Beldiman vestind in stihuri pe războiul inamic …”(M.Eminescu)
Structură
Se formează de la radical+ sufixul modal

ind           privind, scriind suind, ieşind
înd           ducând, urcând, afirmând, plecând.


Conjugarea
I                        II               III               IV
Dansând        căzând        mergând        citind  coborând
Apreciind      părând       deschizând      auzind   doborând



Expert 2                           MODUL GERUNZIU
DEFINIŢIA
Arată că acţiunea se desfăşoară paralel cu altele.

Funcţii sintactice:

-atribut verbal:
 Mă privea cu ochii strălucind de bucurie.

- atribut adjectival “Cate inime râzânde, /Dar pe câte suspinânde, /
Le lasa-ncetinel”(M.Eminescu)

- complement direct: Am auzit plângând.

- complement indirect: Ne-am saturat asteptând.

- complement circ. de timp:
 “Şi mă tem privind la tine…”(M.Eminescu)

-complement circ. de mod:
 “Apoi te uiti râzând la câte-o filâ…”(M.Eminescu)

-subiect: Se auzea sunând.


 Expert 3                    MODUL GERUNZIU

DEFINIŢIA
Arată că acţiunea se desfăşoară paralel cu altele.


Uneori gerunziul are valoare:

 -adjectivală;
Noaptea vine-ncetişor/Cu-a ei umbre suspinânde”(M.Eminescu)
“Astfel mâna-ţi trmurândă/Bate-un cântec mort  şi viu…”(M.Eminescu)


-   substantivală:
-Murindului speranţa, turbării răzbunarea…”(M.Eminescu)


Aplicaţie:

Identifică valoarea  cuvintelor subliniate:

a)  Vântul jalnic bate-n geamuri cu o mână tremurândă. …”(M.Eminescu)
b) „... zace lebăda murindă...”  M.Eminescu
c) L-a pus în intrândul de la sobă.


 Expert 4             MODUL GERUNZIU

DEFINIŢIA
Arată că acţiunea se desfăşoară paralel cu altele.

Ortografie

Forme  afirmativă: citind  ducând
          
               negativă: necitind, neducând,
                                nemaicitind, nemaiducând
forme   conjuncte: ducând-o, ducându-le,   ducându-i-le
GERUNZIUL are două aspecte:
a)      Afirmativ: Citind cartea a adormit.
b)      Negativ:Necitind cartea nu a stiut răspunsul.

Aspectul negativ al verbelor la modul gerunziu se formează cu ajutorul prefixului negativ ,,ne-’’.Acest prefix poate fi urmat de adverbul mai: necitind sau nemaicitind.



  Scrieţi forma corectă a gerunziului următoarelor verbe: a fi, a şti, a copia, a scrie, a apărea. Notaţi forma  negativă a acestor verbe.

MODEL!
A  fi – fiind                        nefiind                nemaifiind

VERIFICĂ-TE!

A şti- ştiind                         neştiind                 nemaiştiind
A copia- copiind                 necopiind              nemaicopiind
A scrie- scriind                    nescriind              nemaiscriind
A apărea- apărând               neapărând             nemaiapărând