Participiul denumeşte acţiunea suferindă de un obiect şi foarte des devine adjectiv caz în care se acordă în gen,număr şi caz cu substantivul pe care îl determină.Acesta se formează de la rădăcina verbului plus ,,t''sau ,,s''.Intră în alcătuirea unor timpuri compuse de la indicativ,conjunctiv sau condiţional optativ.
Valoare verbală:
- Aţi găsit soluţia problemei?
- Aţi văzut florile din grădina noastră?
- Am primit un plic de la prietenii mei.
- Am primit vizitatorii cu multă plăcere.
Valoare adjectivală:
- Crinul (a fost) cules;
- Crinii (au fost) culeşi;
- Floarea (a fost) culeasă;
- Florile (au fost) culese.
În acest
caz, participiul funcţionează ca un adjectiv obişnuit deoarece:
-
se acordă cu substantivul:
articol scris; carte scrisă.
- poate apărea la diverse grade
de comparaţie: cel mai apreciat;
foarte speriat; mai puţin îngrijit; mai iubit.
-
poate deveni substantiv prin articulare:
iubita mea, cântatul
cocoşului.
Funcţii sintactice:
- ATRIBIT ADJECTIVAL: M-am oprit în lunca bătută de brumă. (valoare adjectivală)
- NUME PREDICATIV: Copacul din faţa casei este înflorit. (valoare adjectivală)
- ATRIBIT ADJECTIVAL: M-am oprit în lunca bătută de brumă. (valoare adjectivală)
- NUME PREDICATIV: Copacul din faţa casei este înflorit. (valoare adjectivală)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ce problemă ai întâmpinat la această lecție?