Modul conjunctiv,modul imperativ

Modul conjunctiv, timpul prezent se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” (de aceea se cheamă conjunctiv) plus verbul de conjugat la indicativ prezent (adică are aceleaşi desinenţe ca la indicativ prezent). Excepţie face persoana a III-a (singular şi plural), la care se produc diverse schimbări fonetice.
*Verbele a fi, a scrie, a şti, a ţine, a veni, a deveni etc. se scriu la persoana a II-a singular cu doi „i”, adică: (tu) să fii, să scrii, să ştii, să ţii, să vii, să devii. (verbul „a fi” este neregulat).
La forma negativă se conjugă la fel, doar că verbul este precedat de adverbul nu: să nu fii, să nu ştii, să nu ţii, să nu vii, să nu devii, să nu scrii.
*Verbul a scrie păstrează vocala e la conjunctiv prezent, persoanele I şi a II-a plural: (noi) să scriem, (voi) să scrieţi. NU: scrim, scriţi.
*Verbul a avea, are la conjunctiv prezent, persoana a III-a singular şi plural, forma „să aibă”. NU: să aibe, să aive, să aivă.
Modul conjunctiv ,timpul perfect se formează cu ajutorul conjuncţiei să  + verbul auxiliar ,,a fi''  + verbul de conjugat( să fi citit, să fi iubit).


Modul imperativ are numai forme de persoana a II-a singular şi plural.
Este singurul mod la care există diferenţe între forma afirmativă şi forma negativă:
- formele pozitive provin de la indicativ prezent sau de la conjunctiv prezent (dar nu totdeauna de la aceeaşi persoană);
- formele negative de singular sunt identice cu forma de infinitiv prezent.
*Verbele a fi, a duce, a face, a zice au următoarele forme:
fii/ nu fi
du/ nu duce
fă/ nu face
zi/ nu zice

Modurile nepersonale.Gerunziul.- activitatea grup expert

        Pe parcursul acestei săptămâni vom studia modurile nepersonale.Ştiu că în manualul vostru apar întâi modurile personale,dar vreau să ne acomodăm întâi cu studiul verbului şi aceste moduri,mai uşurele,ne permit acest lucru.

        Modurile nepersonale sunt: infinitivul, gerunziul,participiul şi supinul.
Noi am început activitatea cu modul gerunziu pentru a-mi da seama dacă ştiţi modul intinitiv( de care aţi avut nevoie la conjugări.). Surpriza a fost mare când am observat că nu puţini dintre voi nu aţi cunoscut acest mod.Aşa că ,mierduri vom face modul Infinitiv.

        Astăzi voi relua informaţia din cadrul orei de vineri ,informaţie care nu sunt sigură că a fost înţeleasă cum trebuie din vina activităţii pe care am desfăşurat-o. Activitatea s-a numit Grup expert ,iar voi trebuia să va specializaţi pe o anumită parte a lecţiei pe care aţi primit-o în bileţel şi apoi să o comunicaţi colegilor vostri.

 Ce trebuia să reţineţi?

• Gerunziul este modul verbal în care se desfăşoară două acţiuni în acelaşi timp şi se recunoaşte uşor după terminaţiile ind sau înd.
• Are toate cele 4 conjugări,
• Are forma pozitivă şi formă negativă( care se formează cu prefixul ne- şi opţional cu mai- exemplu;necitind,nemaicitind.)
• Poate avea valoare adjectivală,când se comportă ca un adjectiv 
• Poate avea valoare substantivală când se comportă ca un substantiv
• poate primi pronume personale forme neaccentuate, prin unirea cu cratimă 
• are 7 funcţii sintactice care răspund la aceleaşi întrebări ca toate celelalte părţi de vorbire.

 Mai jos aveţi Fişele de expert:

MODUL GERUNZIU

Expert 1

DEFINIŢIA

Arată că acţiunea se desfăşoară paralel cu altele.

Toată ziua la fereastră suspinând nu spui nimica,

Ridicând a tale gene, al tău suflet se ridică…”(M.Eminescu)

 “…Văcărescu cântând dulce a iubirii primăveră,

Cantemir croind la planuri din cutite şi pahară,

Beldiman vestind in stihuri pe războiul inamic …”(M.Eminescu)

Structură

Se formează de la radical+ sufixul modal

ind           privind, scriind suind, ieşind

înd           ducând, urcând, afirmând, plecând.

Conjugarea

I                        II               III               IV

Dansând        căzând        mergând        citind  coborând

Apreciind      părând       deschizând      auzind   doborând

Expert 2                           MODUL GERUNZIU

DEFINIŢIA

Arată că acţiunea se desfăşoară paralel cu altele.

Funcţii sintactice:

-atribut verbal:

 Mă privea cu ochii strălucind de bucurie.

- atribut adjectival “Cate inime râzânde, /Dar pe câte suspinânde, /

Le lasa-ncetinel”(M.Eminescu)

- complement direct: Am auzit plângând.

- complement indirect: Ne-am saturat asteptând.

- complement circ. de timp:

 “Şi mă tem privind la tine…”(M.Eminescu)

-complement circ. de mod:

 “Apoi te uiti râzând la câte-o filâ…”(M.Eminescu)

-subiect: Se auzea sunând.

 Expert 3                    MODUL GERUNZIU

DEFINIŢIA

Arată că acţiunea se desfăşoară paralel cu altele.

Uneori gerunziul are valoare:

 -adjectivală;

”Noaptea vine-ncetişor/Cu-a ei umbre suspinânde”(M.Eminescu)

“Astfel mâna-ţi trmurândă/Bate-un cântec mort  şi viu…”(M.Eminescu)

-   substantivală:

-Murindului speranţa, turbării răzbunarea…”(M.Eminescu)

Aplicaţie:

Identifică valoarea  cuvintelor subliniate:

a)  Vântul jalnic bate-n geamuri cu o mână tremurândă.”  …”(M.Eminescu)

b) „... zace lebăda murindă...”  M.Eminescu

c) L-a pus în intrândul de la sobă.

 Expert 4             MODUL GERUNZIU

DEFINIŢIA

Arată că acţiunea se desfăşoară paralel cu altele.

Ortografie

Forme  afirmativă: citind  ducând

          

               negativă: necitind, neducând,

                                nemaicitind, nemaiducând

forme   conjuncte: ducând-o, ducându-le,   ducându-i-le

GERUNZIUL are două aspecte:

a)      Afirmativ: Citind cartea a adormit.

b)      Negativ:Necitind cartea nu a stiut răspunsul.

Aspectul negativ al verbelor la modul gerunziu se formează cu ajutorul prefixului negativ ,,ne-’’.Acest prefix poate fi urmat de adverbul mai: necitind sau nemaicitind.

  Scrieţi forma corectă a gerunziului următoarelor verbe: a fi, a şti, a copia, a scrie, a apărea. Notaţi forma  negativă a acestor verbe.

MODEL!

A  fi – fiind                        nefiind                nemaifiind

VERIFICĂ-TE!

A şti- ştiind                         neştiind                 nemaiştiind

A copia- copiind                 necopiind              nemaicopiind

A scrie- scriind                    nescriind              nemaiscriind

A apărea- apărând               neapărând             nemaiapărând

predicatul verbal exerciţii

1.Identifică predicatele verbale din textul de mai jos.

- Oaaa! Cu siguranţă că te-ai înfundat în bibliotecă şi probabil că iar o să vii cu ditamai lucrarea. Dar sper că n-ai bătut câmpii.

- Nu mai glumi! Hai să-ţi citesc măcar începutul compunerii despre nuvela românească, la care m-am gândit foarte mult.


 2. Alcătuieşte un enunţ ăn care verbul a fi să fie predicativ.

Predicatul nominal-Aplicaţii

Lecţia despre tipurile de predicate şi tipurile verbelor o vom face marţi,dar pentru ca aceste lucruri au fost studiate deja, puteţi încerca să reyolvaţi urmatoarele exerciţii:

1.  Identifică predicatul nominal din enunţul:
   
   După ani de studii, fratele meu a devenit profesor..
   
   
2. Se dă enunţul:
   
   Tata este informatician.
   
   "Este informatician" este predicat nominal, pentru că arată:
   1.   ce este subiectul
   2.   ce face subiectul
   3.   cum este subiectul
   4.   cine este subiectul 
3.  Se dă enunţul:
   
   De când n-am mai văzut-o, Maria s-a făcut mare.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   s-a făcut mare
   2.   s-a făcut
   3.   am văzut
4. Se dă enunţul:
   
   Pentru ea pictura a rămas întotdeauna o mare pasiune.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   a rămas întotdeauna
   2.   mare pasiune
   3.   a rămas
   4.   a rămas o pasiune
5. Se dă enunţul:
   
   Pe pământ, apa înseamnă viaţă.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   înseamnă
   2.   apa înseamnă
   3.   înseamnă viaţă
   4.   pe pământ înseamnă
6. Se dă enunţul:
   
   Tabloul era din pânză de cea mai bună calitate.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   era
   2.   pânză de calitate
   3.   cea mai bună calitate
   4.   era din pânză
7. Se dă enunţul:
   
   Mihaela a fost prima la concursul de pictură.
   
   Predicatul nominal este:
   a fost prima
8. Se dă enunţul:
   
   Se temea să nu iasă ultimul la concursul de literatură.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   să nu iasă ultimul
   2.   concursul de literatură
   3.   să nu iasă
   4.   se temea
9. Se dă enunţul:
   
   Mihaela vrea să ajungă o doctoriţă renumită.
   
   Predicatul nominal este:
   1.   să ajungă o doctoriţă
   2.   să ajungă
   3.   doctoriţă renumită
   4.   vrea
10. Se dă enunţul:
    
    Dorinţa lui este de a urma un liceu.
    
    Predicatul nominal este:
    1.   a urma un liceu
    2.   este de a urma
    3.   este
    4.   dorinţa

Predicatul verbal.Predicatul nominal

verbe predicative şi verbe nepredicative

1.Verbele predicative- au inteles de sine statator si pot forma singure un predicat verbal când se află la un mod personal. Majoritatea verbelor din limba română sunt predicative.

          ●Mincinosul când spune adevărul se îmbolănveşte.

            ●Du-te unde a dus surdul roata.

Verbele predicative îşi pâstrează aceasta însuşire indiferent de modul la care se afla.

Acestea îndeplinesc funcţia de PREDICAT VERBAL.

2.Verbele nepredicative- nu au înteles de sine statator şi nu pot forma singure un predicat verbal, ci împreuna cu alte cuvinte. Sunt nepredicative verbele copulative si verbele auxiliare.

•  Verbele copulative-formeaza predicat nominal impreuna cu o alta parte de vorbire cu functie de nume predicativ.Din categoria verbelor copulative fac parte: a fi, a deveni, a iesi, a rămâne, a ajunge,a se face, a părea, a însemna, a se naşte, a se chema, a se numi.

Exemplu: E deştept foc.  ( e este verb copulativ şi deştept nume predicativ exprimat prin adjectiv).

Verbul copulativ face legatura intre numele predicative si subiect.

       Moartea lupului e sanatatea oilor.

•  Verbele auxiliare- ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse. Sunt auxiliare verbele :
  -a avea, a fi, a vrea.
  
  
   
  
  

Verbul-definiţie,moduri,conjugarea

DEFINIŢIE! Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea ,starea sau existenţa-Verbul îşi schimbă forma după mod,timp,număr şi persoană.
Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul apreciază acţiunea:

• Modul indicativ- acţiune sigură ,reală: eu am cântat,tu vei spune,el vorbeşte.
• Modul conjunctiv:-acţiune posibilă,realizabilă în viitor,ireală în trecut.Se recunoaşte după conjuncţia să care se alătură formei verbale: să fi spus, să vorbiţi ,să cânt.
• Modul condiţional optativ:acţiunea depinde de o condiţie sau exprimă o dorinţă: aş fi venit (dacă m-ar fi lăsat), aş veni(dacă voi putea).
• Modul imperativ- exprimă un îndemn,un sfat,o urare: Cântă! Spune!Vorbiţi!
• Modul infinitiv-forma verbului din dicţionar: a cânta,a face .
• Modul participiu- se află mereu lângă un obiect şi deseori devine adjectiv: cântat,ştiut etc.
• Modul gerunziu- exprimă o acţiune ce se desfăşoară paralel(în acelaşi timp) cu altă acţiune.
• Modul supin- denumeşte acţiunea în general.Se recuoaşte după prezenţa propoziţiei de,la.

ATENŢIE! Când vorbim despre verb vorbim şi despre conujugări! Nu putem vorbi despre declinare ! 
Verbul are 4 conjugări pe care le aflăm din ultima literă a verbului la infinitiv:

• conjugarea I: verbe terminate în -a : a cânta
• Conjugarea II: verbe terminate în -ea : a tăcea 
• Conjugarea III: verbele terminate în -e: a merge
• conjugarea a IV: verbe terminate în -i şi -î: a minţi,a coborî.