Modul participiu

Participiul denumeşte acţiunea suferindă de un obiect şi foarte des devine adjectiv caz în care se acordă în gen,număr şi caz cu substantivul pe care îl determină.Acesta se formează de la rădăcina verbului plus ,,t''sau ,,s''.Intră în alcătuirea unor timpuri compuse de la indicativ,conjunctiv sau condiţional optativ.

Valoare verbală:

•  Aţi găsit soluţia problemei?

• Aţi văzut florile din grădina noastră?

• Am primit un plic de la prietenii mei.

• Am primit vizitatorii cu multă plăcere.

 

                   Valoare adjectivală:

•   Crinul (a fost) cules; 
•  Crinii (au fost) culeşi; 
• Floarea (a fost) culeasă; 
• Florile (au fost) culese.

 

În acest caz, participiul funcţionează ca un adjectiv obişnuit deoarece:

 

-          se acordă cu substantivul: articol scris; carte scrisă.

-    poate apărea la diverse grade de comparaţie: cel mai apreciat; foarte speriat; mai puţin îngrijit; mai iubit.

-          poate deveni substantiv prin articulare: iubita mea, cântatul cocoşului.

 

Funcţii sintactice:

-    ATRIBIT ADJECTIVAL: M-am oprit în lunca bătută de brumă. (valoare adjectivală)
-    NUME PREDICATIV: Copacul din faţa casei este înflorit. (valoare adjectivală)

Gerunziul este un mod nepersonal şi nepredicativ.Dacă vă reamintiţi lucrurile discutate la activitatea pe grupe la modul gerunziu totul va fi mai clar.Spuneam atunci că gerunziul denumeşte o acţiune ce se află în desfăşurare în paralel cu o altă acţiune şi se formează cu ajutorul terminaţiilor ind sau înd.

          Atunci când se rostesc împreună cu o formă neaccentuată de pronume, verbele la gerunziu primesc la sfârșit vocala u. (văzând – văzându-l, vânzând – vânzându-mi-l, aducând – aducându-și) Excepția de la această regulă o face rostirea împreună cu pronumele o (văzând – văzând-o, vânzând – vânzând-o, aducând – aducând-o).

         ATENŢIE!
       Unele gerunzii se ortografiază cu 2 "i"
         Ex:fiind,ştiind.



Funcţii sintactice:

-    SUBIECT: Se aude tunând.
-    ATRIBUT VERBAL: Valuri cu creste spumegând se loveau de stânci. (gerunziu neacordat)
-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: Dunărea curge mereu suşotind.
-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: „Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ.”
-    ATRIBUT ADJECTIVAL: Coşurile fumegânde sunt semnul gerului. (gerunziu acordat)
-    NUME PREDICAŢIV: Mâinile sincere sunt tremurânde. (gerunziu acordat)

Modul supin

Supinul este modul nepersonal/ nepredicativ care indica scopul acţiunii, destinaţia şi provenienţa unui obiect.

Se formează din participiul invariabil precedat de o prepoziţie simplă sau compusă:

• după
• la,
• pentru
• de la. 

• de, cu, la, pentru, după + participiul verbului:

• de învăţat

• la învăţat

• după învăţat

• pentru învăţat

a) scopul actiunii: Ei au plecat pentru vănat.
b) destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit.
c) provenienta: Fructele sunt de la cules.

Funcţii sintactice;
 -    SUBIECT: De citit este o plăcere.
-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este de citit multe cărţi.
-    ATRIBUT VERBAL: Plăcerea de citit o am din copilărie.
-    COMPLEMENT DIRECT: Am de citit trei romane.
-    COMPLEMENT INDIRECT: M-am plictisit de citit.

Modurile nepersonale. Infinitivul

Modurile nepersonale

           Verbele care nu isi modifica forma dupa persoana si care in propozitie nu au functie sintactica de predicat sunt la moduri nepersonale sau nepredicative.

            Modurile nepersonale (nepredicative) sunt:

• infinitivul 
• participiul
  
• gerunziul
  
• supinul. 

 

Infinitivul este modul care denumeşte acţiunea exprimată de verb, adică este numele acestei acţiuni.

• Ți-am dat-o pentru a te ghida.
• A se păstra în loc răcoros și uscat.
• A învăța bine o limbă străină poate dura ani.
• Au luat-o fără a ști ce să facă cu ea.

Există două forme de infinitiv:

• una scurtă (a citi, a se plimba, a scrie, a zice, a face)
  
• una lungă (citire, plimbare, scriere, zicere, facere) care a trecut definitiv in categoria substantivului şi ajută la formarea condiţional optativului,forma inversă.
  

Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:
a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea;
b) perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.

Modul infinitiv are ca marca prepoziţia a, care dispare când infinitivul urmează după verbele a putea, a şti.

Nu poţi da cât ţi se cere.
Multe mai ştiţi vorbi.

 Conjugarea I:cuprinde toate verbele care la modul infinitiv se termină în: -a: a tatona, a vindeca
RETINE!

• 
  În cazul verbului A CREA exista o exceptie, el apartinand conjugarii I, chiar dacă se termină la infinitiv în -ea.
  

-Conjugarea a II-a: cuprinde verbele care la modul infinitiv se termină în: -ea: a parea, a sedea
-Conjugarea a III-a: cuprinde verbele terminate în: -e la modul infinitiv: a scrie, a duce
-Conjugarea a IV-a: aici intră verbele care la modul infinitiv au ca terminaţie: -î,i: a veni, a primi, a hotarî.

Funcţii:

-    SUBIECT:  A citi este o plăcere
-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este a citi.
-    COMPLEMENT DIRECT: Pot citi orice carte.
-    COMPLEMENT INDIRECT: Mă gândesc a citi mai mult.
-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: A venit fără a citi.
-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Înainte de a citi lectura şi-a făcut temele

Atenţie: Recapitulare!

Miercuri vom încheia studiul modurilor personale(predicative) şi vom face o scurtă recapitulare .Vă rog să recapitulaţi cele patru moduri_ imperativ,conjunctiv,indicativ şi conditional optativ ,deoarece ,deşi le-am discutat timp de aproape două săptămâni am observat că nu ştiţi să le recunoaşteţi. Vă reamintesc că conjunctivul este uşor de recunoscut după conjuncţia ,,să'' , condiţional optativul după auxiliarul ,,a avea'' şi după prezenţa unei condiţii care ămpiedică realizarea imediată a acţiunii, imperativul are forme doar pentru persoana a II-a singular şi plural şi marchează un îndemn,o poruncă,un sfat,o rugăminte. Ştiu că pot părea grele însă trebuie să le gândiţi logic,nu să le memoraţi .

Puteţi face din nou exerciţiul cu identificarea verbelor în anumite melodii. Pentru recapitularea la teză s-a folosit melodia ,,Ombletă din ouă de broască ţestoasă'' a Angelei Similea,unde aţi identificat verbe la modul indicativ şi conjunctiv.

După ce vom termina şi cele patru moduri nepersonale veţi avea o lucrare de control care se va trece ăn catalog.Mult succes!

Modul indicativ

Indicativul exprimă o acţiune reală sub forma unor timpuri bine delimitate: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor propriu-zis, viitor anterior.
Acţiunea exprimată de un verb la imperfect este situată înainte de momentul vorbirii şi neterminată: învăţam, învăţai, învăţa, învăţam, învăţaţi, învăţau.
Verbul la perfectul simplu exprimă o acţiune trecută şi terminată de curând: vorbii, vorbişi, vorbi, vorbirăm, vorbirăţi, vorbiră.
Verbul la perfectul compus exprimă o acţiune trecută şi terminată în momentul vorbirii. Semnul distinctiv al perfectului compus este verbul auxiliar “a avea”: am, ai, a, am, aţi, au, care precede participiul verbului de bază (am cantat, ai scris).
Verbul la mai mult ca perfect exprimă o acţiune trecută, terminată inaintea altei acţiuni trecute:
Eu  învăţasem cand ai venit tu.
(acţiunea “învăţasem” s-a îndeplinit înaintea acţiunii “ai venit”)
Verbul la timpul viitor exprima o acţiune care se va îndeplini după momentul vorbirii (viitor).
Voi citi o carte interesanta. (viitor)
Voi fi citit o carte interesanta după ce voi cumpara una. (viitor anterior)

Modul condiţional-optativ

Modul condiţional-optativ

Realizarea acţiunii de la modul condiţional-optativ depinde de realizarea altei acţiuni: Aş fi venit dacă nu aveam de scris.

Structură:

 

Prezent

 Prezentul condiţional-optativ are următoarea structură:

Formele verbului auxiliar a avea:

aş ai ar

am aţi ar

+ infinitivul verbului de conjugat

 Modele de conjugare

I	II	III	IV
aş învăţa ai învăţa ar învăţa am învăţa aţi învăţa ar învăţa	aş vedea ai vedea ar vedea am vedea aţi vedea ar vedea	aş spune ai spune ar spune am spune aţi spune ar spune	aş coborî ai coborî ar coborî am coborî aţi coborî ar coborî

Perfect

 Perfectul condiţional-optativ este un timp compus alcătuit în conformitate cu următoarea structură:

Condiţionalul prezent al auxiliarului a avea şi auxiliarul a fi:

aş fi ai fi ar fi

am fi aţi fi ar fi

+ participiul verbului de conjugat

Modele de conjugare

I	II	III	IV
aş fi învăţat ai fi învăţat ar fi învăţat am fi învăţat aţi fi învăţat ar fi învăţat	aş fi văzut aţi fi văzut ar fi văzut am fi văzut aţi fi văzut ar fi văzut	aş fi spus ai fi spus ar fi spus am fi spus aţi fi spus ar fi spus	aş fi coborât ai fi coborât ar fi coborât am fi coborât aţi fi coborât ar fi coborât